Haideți să recitim Manifestul Luptei Fasciste (publicat pe 6 iunie 1919 în ziarul Il Popolo D’Italia, condus de Benito Mussolini).

Pentru problemele sociale fasciștii cereau:

– salariu minim

– participarea reprezentanților muncitorilor la deciziile comitetelor industriale

– să arătăm aceeași încredere sindicatelor (care se dovedesc demne din punct de vedere etnic și moral) ca și directorilor fabricilor și fuctionarilor publici

Pentru problemele financiare:

– impozit puternic progresiv pe capital care să exproprieze o parte a tuturor averilor

– confiscarea  proprietăților tuturor bisericilor

După care e util de citit un paragraf, scris de Benito Mussolini, în Doctrina Fascismului în 1932:

“Împotriva individualismului, ideologia Fascistă promovează Statul; și promovează individul doar atât timp cât acesta coincide cu Statul, care reprezintă conștiința și voința universală a omului în istoria existenței sale.

Fascismul se opune Liberalismului clasic, care a apărut din necesitatea unei reacții la absolutism și a cărui misiune s-a încheiat atunci când Statul s-a transformat în conștiința și voința poporului.

Liberalismul opune Statului interesele individului; spre deosebire, Fascismul reafirmă Statul ca singură identitate reală a individului.

Iar dacă libertatea este atributul omului adevărat, și nu a unei păpuși abstracte imaginate de Liberalismul individualist, atunci Fascismul este pentru libertate.

Și pentru singura libertate care poate există, libertatea Statului și a individului în interiorul StatuluiPrin urmare, pentru Fascist, totul este în Stat și nimic uman sau spiritual nu există în afara Statului. În acest sens Fascismul este totalitar, iar Statul Fascist, sinteza și unitatea tuturor valorilor, interpretează, dezvoltă și oferă putere vieții oamenilor.”

Citatul acesta, din Benito Mussolini, arată că respectivul s-a inspirat din gândirea lui Ion Iliescu.

Iliescu apreciază că economia de piață are o serie de virtuți, dar “cultivă individualismul feroce”, iar “oamenii devin fiare”.

Acest “individualism feroce” se manifestă prin dorința de a acumula bogații.

„Este nevoie de mai multă solidaritate”, recomandă Iliescu.

Din păcate, cel mai mare handicap al susținătorilor solidarității sociale e totală lor lipsa de disponibilitate pentru solidaritatea liber consimțită.

Altfel spus, ei ar trebui să-și pună la bătaie întâi propriile resurse pentru „cauza nobilă” a solidarității sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *