Mulți dintre noi am vizitat alte capitale europene care dispun de transport în comun subteran. Și am remarcat, fără îndoială, și spațiile comerciale de la metrourile occidentale și nu numai. În primul rând că acolo avem de a face cu magazine standardizate. Toate arată mai mult sau mai puțin la fel, inclusiv din rațiuni estetice și de coerență a designului stațiilor. Și arată bine.

În al doilea rând, spațiile comerciale de la metrourile din alte țări sunt realmente utile. Asta pentru că oferta lor e diversificată. Au și alte lucruri decât covrigi și plăcinte. Poți să cumperi alimente, sucuri, bere, țigări și chiar și produse de curățenie și igienă. Cu alte cuvinte, cei care lucrează până târziu și se întorc acasă cu metroul au de unde să achiziționeze multe din bunurile esențiale de care au nevoie.

Dar de ce nu putem avem și noi la metrou în București prăvălii ca afară? Răspunsul ni-l dă Curtea de Conturi, care a publicat un raport de control privind performanța activității Regiei Metrorex în perioada 2010-2015. Așa ne aducem aminte că, din 2003, pentru închirierea spațiilor comerciale de la metrou, Metrorex s-a asociat în participațiune cu o firmă controlată de sindicatul Metrorex. În 2008, contractul a fost prelungit până în 2017. În baza acestuia, firma sindicatului reține 75% din încasările provenite din închirierea spațiilor comerciale din stațiile de metrou.

La ce rezultate a dus această asociere? Curtea de Conturi o spune cum nu se poate mai limpede:

“Metrorex nu are nici un control asupra stabilirii clauzelor din contractele de închiriere, asupra negocierii și stabilirii chiriei și a altor obligații ale chiriașilor și nici nu poate monitoriza și interveni asupra comportamentului chiriașilor, pentru eliminarea și sancționarea deficiențelor care apar pe parcursul derulării contractelor Unele dintre consecințele acestei stări de lucruri pot umbri aspirațiile îndreptățite ale Metrorex, ale Bucureștiului și ale locuitorilor săi către modernitate și europenism, ca urmare a «spectacolului» cotidian de bazar, cu aspect și mirosuri culinare specifice, care poate fi întâlnit în unele stații importante și/sau căi de acces”, se menționează în raport.

Curtea de Conturi adaugă că, în anul 2013, în urma unui control efectuat de către Corpul de control al primului ministru, au fost identificate deficiențe majore privind asocierea în participațiune dintre Metrorex și firma sindicatului, legate de încheierea, conținutul și derularea contractelor de asociere în participațiune pentru derularea activităților comerciale, care au fost cuprinse într-un raport de control.

“Raportul, transmis și la Metrorex, cuprinde și o serie de deficiențe care, în opinia controlului, pot întruni elementele constitutive ale unor infracțiuni prevăzute de Codul Penal și de LG nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, fapt pentru care se propune sesizarea Direcției Naționale Anticorupție. În prezent, la nivelul Metrorex, se cunoaște doar că DNA a deschis dosarul nr.393/P/2013 – Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție – și a solicitat în luna octombrie 2013 date de stare civilă referitoare la o serie de persoane care au ocupat funcții de conducere în cadru Metrorex”, mai afirmă instituția.

Acum nu că DNA ar trebui să fie responsabilă cu calitatea comerțului de la metrou, dar n-ar strica să facă loc pentru magazine cu adevărat moderne.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *